5 reasons why Britain is better off in the EU and 5 reasons why the EU needs the UK as its member state

Britain and Europe are stronger together. Although this may very much emulate the “Remain” campaign punch line, I argue that the latter do not usually emphasize on the benefits that the European Union (EU) has from having a Member State such as Britain, in its core membership. At the same time, there are many reasons for why the UK is better off in the EU. This post outlines and briefly discusses these issues.

In the last four years I have worked and lived in the UK. Prior to that I have worked in Brussels for two years outside and within EU institutions acquiring knowledge on how the EU policy-making processes function. Being financed by a British university to undertake doctoral research on why countries like Bulgaria and Romania have problems in using European funds, I have lived in Loughborough, Southampton, Glasgow, and currently in Edinburgh. Therefore, I have had the opportunity to see different areas of the UK, meet fellow students and locals, and, hopefully, get a glimpse of real Britain. After a first few difficult months of accommodating to life in the UK, I have now come to appreciate this country and its people. Therefore, as a continental Eastern European and as a junior academic currently living and working from Scotland, I would be highly disappointed if British citizens choose to leave the EU.

There are other reasons as well why I think, first of all, that the UK is better off in the EU, and secondly, that the EU needs the UK as its member. These are now briefly outlined below.


Five reasons why Britain would be better off in the EU

  1. Fighting social inequality and the effects of climate change. The latter do not only affect the UK, but are global challenges that require coordinated responses. Britain still has much to prove in terms of fighting economic and educational inequalities. Secluding itself and choosing a more solitary path may not be the wisest step to take. For instance, as shown by the Panama Papers leaks and as emphasized by a criticized David Cameron, the UK still needs to take robust measures as to fight tax evasion, chase down multinationals who don’t pay taxes and contribute to a fairer society.
  2. The British economy benefits from EU membership. Britain has largely benefited from the EU Single Market. Many British businesses seem to thrive due to the immense economic opportunities and the trade undertaken with other EU countries. This trade will not disappear overnight, however, the structural principles underpinning it will have to be renegotiated in the context of a potential Brexit. Moreover, wider European policies such as Cohesion Policy and Common Agricultural Policy have had a good, although difficult to measure, impact on less developed regions within the UK and have strengthened British farms and produce.
  3. Human capital from Europe supports the UK. European economic immigrants, either from Spain or from Romania, contribute greatly to the British economy. The vast majority of migrants pay taxes to the HMRC. Moreover, instead of working in the country were they were prepared, thousands of doctors and nurses choose to supply the NHS with a much needed workforce. Immigration has a devastating economic and social impact on the migrants’ countries of origin and affects the economies of those countries. This is an aspect very much neglected by British politicians and the media when they deal with this topic.
  4. Common European laws and rules crafted in Brussels are beneficial to Britain. Britain profits from common European rules be them in terms of roaming charges, workers’ rights or environmental protection. The UK can develop such legal frameworks on its own. However, in doing so, it will not benefit from the expertise amassed by 27 other countries and the different circumstances that contribute to developing and enforcing these laws. Moreover, to argue that Britain doesn’t have a say on how these rules are designed and applied is nonsensical. British influence in Brussels is and can be even higher in the near future. Nevertheless, the question should be not about its influence but more on the ability of the EU as a whole to craft rules for the common good with input from the UK.
  5. British universities benefit widely from EU funding. This strengthens the capacity of universities and enables them to invest more in research useful for society. A potential Brexit will not only reduce the level of funding towards research being carried out in British universities, but may generally affect the education sector in this country. It must be stressed that nowadays obtaining a job in a British university is a very difficult endeavour. Fewer funds from the EU for research related purposes will not only make things worse for academics struggling to stay afloat, in a more and more corporatized university environment, but may affect the quality of education delivered to British students.


Five reasons for why the EU needs the UK

  1. Europe is stronger with the UK as its member. The UK belongs to Europe not only from a socio-economic point of view but equally from a cultural and historical point of view. Without equating the EU to Europe as a whole, one must stress that both the former and the latter would be incomplete without Britain as its member. In this respect, a Brexit will constitute a historical event of no contemporary precedent which will be a blow not only to the EU project but to Europe in the wider sense.
  2. Britain can hold the balance of power in the EU. Britain is a country very much respected in Europe and is an economic, social and cultural powerhouse which has always inspired other countries whether on the development political institutions, social progress and human and minority rights. By leaving the EU, Britain will allow the German-French duo to dominate the European project. Britain’s political and socio-economic model, as well as its unquestionable soft power, provides a counter-balance and an alternative model for the EU as whole.
  3. Brussels may and can be reformed with Britain at its helm. The EU is a complicated political and institutional beast whose policy-making processes are indeed opaque and difficult to understand and follow. However, the idea that Britain is not influential in Brussels is absurd. By attending more than forty Council of the EU and EU Parliament sessions, I could witness first-hand the strong interest of other Member States in UK’s official positions and opinions. In this respect, Westminster can contribute to a more accountable Brussels and arguably to a less elitist and more democratic European project, which may manage to overcome the shock sustained from the current rise of nationalist and populist movements.
  4. European integration doesn’t have to be a British remit. The European integration project cannot progress without the unanimous decision of all its Member States. Technically, that is a fact. However, the UK has always benefited from opt-outs and a special “status”, as the current British Prime Minister likes to argue. Although that often raises eyebrows among other EU members, the UK could retain its peculiar status if it decides not to leave “the compound”.
  5. The UK has to contribute to a Europe of the 21st century. The UK can contribute to a modern European project. In this respect, British insularity and isolation are not feasible options, especially if it wants to find solutions in order to tackle the above mentioned challenges and to collectively address the contemporary social, political and economic diseases affecting our societies.


Having said that, the popular decision following the referendum on the 23rd of June can pave the way not only for a consistent and stable United Kingdom but to a potentially reformed European Union (irrespective of the fact that this sentence indeed emulates David Cameron’s rhetoric). However, a vote to stay in doesn’t necessarily mean that the referendum will solve the British question once and for all and its future relationship with Europe. However, as argued above, there are many reasons for why the relationship between the two is mutually reinforcing.


Zece propuneri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene în România

Stimate domnule Prim ministru Cioloş,

Stimată doamnă Comisar Creţu,

Stimată doamnă Ministru Răducu,

Vă scriu aceste rânduri cu speranţa că veţi găsi utile ideile de mai jos.

O parte din problemele pe care România le are astăzi de înfruntat în domeniul gestionării fondurilor europene tind să imite o serie din chestiunile cu care ne-am confruntat deja în 2007/2008. Există deci riscul real ca o parte din scenariul 2007-2013 să se repete. Un semn în această privinţă sunt întârzierile cu care sunt demarate noile apeluri de proiecte, parţiala îndeplinire a condiţionalităţilor ex-ante, dar şi întârzierile acreditării sistemelor de management şi control, pentru perioada 2014-2020.

Având în vedere bogata dumneavoastră experienţă şi faptul că cunoaşteţi o bună parte din aceste chestiuni, vă rog să citiţi mai jos o serie de idei care, sper eu, v-ar putea ajuta în dezvoltarea unor idei care să ducă la îmbunătăţirea gestionărilor fondurilor comunitare nerambursabile, în speţă structurale şi de investiţii. O bună parte din aceste idei au la bază cercetarea extinsă de doctorat pe care am întreprins-o în ultimii trei ani de zile şi discuţiile pe care le-am purtat cu zeci de persoane care lucrează în sistem şi în afara acestuia.

Zece propuneri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene în România

1.Acord politic pe termen lung între toate partidele politice pentru asigurarea unui cadru instituţional şi administrativ adecvat pentru gestionarea fondurilor europene.

O mai bună coordonare instituţională şi administrativă nu poate avea loc fără un acord politic. De multe ori neprioritizarea folosirii fondurilor europene la cel mai înalt nivel politic, lipsa unui sprijin politic consistent, precum şi slaba capacitate de înţelegere a decidenţilor politici (Miniştri, Secretari de Stat, Şefi de Consilii Judeţene) asupra aceste procese au încetinit gestionarea sau adoptarea unor soluţii rapide sau/şi adecvate. De aceea este nevoie ca politicienii de la toate nivelurile (central, judeţean, local) să înţeleagă şi să cadă de acord asupra nevoii de a prioritiza folosirea acestor fonduri, mă refer aici în special la Fondurile Structurale şi de Investiţii Europene şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru 2014-2020.

2.Colectiv – modernizarea infrastructurii de siguranţă şi sănătate în România.

Tragedia din cadrul clubului Colectiv a făcut publică infrastructura precară de siguranţă din România. Mai mult declaraţia şocantă a domnului Sorin Câmpeanu cu privire la faptul că doar 7% din şcolile din România au autorizaţie din partea Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă relevă gravitatea situaţiei. Vă rog să luaţi în considerare posibilitatea de a adresa o solicitare expresă către serviciile din cadrul Comisiei Europene pentru a permite crearea unei axe prioritare şi prioritate de investiţii (cu precădere în viitorul Program Operaţional Regional – POR) pentru a adresa nevoie de modernizare a infrastructurii de siguranţă în toate clădirile publice din România (şcoli, universităţi, spitale, instituţii centrale şi locale).

Totodată, aceste proiecte ar putea fi decontate cu finanţate din perioada 2007-2013 şi ar preveni, în baza unei decizii la nivelul Comisiei, Consiliului UE şi Parlamentului European, dezangajarea de fonduri din perioada de finanţare care urmează să se încheie la sfârşitul lunii Decembrie.

3.Utilizarea adecvată şi mult mai rapidă a fondurilor din Asistenţă Tehnică

După cum ştiţi proasta întrebuinţare a fondurilor din cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) au afectat dezvoltarea unei capacităţi administrative suficiente la nivelul Autorităţilor de Management / Organisme Intermediare. Este nevoie de o mai bună utilizare a acestor fonduri, în 2014-2020, pentru pregătirea administratorilor din cadrul tuturor instituţiilor de gestionare, precum şi pregătirea beneficiarilor, dar şi dezvoltarea unor proiect de interes regional / naţional.

4.Ocuparea tuturor posturilor vacante din cadrul autorităţilor de gestionare

Declaraţia domnului prim ministru Cioloş cu privire la nevoile unor criterii transparente a fost una de foarte bun augur. Nu de foarte puţine ori, în special pentru funcţiile executive din cadrul Autorităţilor de Management, au fost numite persoane cu anumite inclinaţii politice, şi mai puţin cu abilităţi profesionale. Funcţiile executive sunt cheie în acest domeniu.

Totodată, vă pot sugera ca pentru cel puţin jumătate din posturile vacante să fie ocupate de persoane care nu au mai lucrat în sistem. Autorităţile de Management / Organismele Intermediare găzduiesc printre cele mai bine pregătite corpuri profesionale din administraţia publică românească. Cu toate acestea, este o foarte mare nevoie de oameni noi care să gândească diferit, să propună soluţii inovative pentru problemele confruntate. Adoptarea unor soluţii de tip şablon, aplicarea de metodologii rigide, în speţă legaliste şi birocratice, nu pot produce rezultate spectaculoase. Este nevoie de o mai mare deschidere din partea administraţiei la soluţii noi. De aceea, v-aş propune ca pentru noile concursuri, evaluarea candidaţilor să se facă mai puţin pe cunoștințele bibliografiei legale, atât de solicitate în concursurile pentru a intra în administraţia publică românească.

De exemplu, momentan se caută un expert asistent pentru Direcţia Coordonare de Sistem a Programului Operaţional Capital Uman (POCU). Un expert, chiar şi la nivel de asistent, ar putea fi evaluat pe baza ideilor şi soluţiilor pe care le poate propune, şi mai puţin pe cunoașterea mecanică a 11 legi şi regulamente (http://www.fonduri-ue.ro/images/files/transparenta/angajare/2015/17.11/Anunt.EIA.DGPCU.pdf)

5. Implicarea mult mai largă a Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR) în procesul de absorbţie.

După cum ştiţi, ADR-urile au fost printre cele mai funcţionale instituţii implicate în gestionarea fondurilor europene. Cu toate acestea, atribuţiile lor rămân în continuare relativ limitate. În foarte multe din aceste instituţii lucrează persoane extrem de competente, care pot genera soluţii noi la probleme vechi. Limitarea lor la statutul de Organisme Intermediare, cu funcţii delegate doar pentru noul Programul Operaţional (POR), nu valorifică cu adevărat capacitatea acestor instituţii.

6. Accelerarea creării unor portofolii de proiecte majore pentru 2014-2020

Una din problemele care rămân în continuarea nerezolvate este aceea a stabilirii unor portofolii de proiecte care să poate fi finanţate cu rapiditate din anvelopa financiară 2014-2020. Nu se cunoaşte încă ce fel de proiecte de interes regional/naţional ar putea fi finanţate. Reactivarea Consiliului Naţional de Dezvoltare Regională, prezentă în programul de guvernare (punct 2.4) este benefică doar atâta timp cât proiectele de interes regional nu vor fi politizate. Problemele apărute în cadrul modernizării aeroporturilor din Suceava, Bacău sau Iaşi pot constitui exemple negative în acest sens, animate de disensiuni politice la nivel local. Totodată, este o nevoie acută de utilizare a Master Planului de Transporturi şi de prezentare publică a obiectivelor operaţionale din cadrul acestui care vor fi în cele din urmă finanţate prin fonduri nerambursabile.

7. Achiziţii publice corecte şi eficiente.

Adoptarea noului pachet legislativ naţional poate reprezenta o nouă oportunitate pentru stabilizarea pieţei achiziţiilor publice, domeniu care a cauzat probleme majore pentru România. Cu toate acestea noua legislaţie poate genera, cel puţin în următorul an, mai multe probleme decât soluţii. Nou înfiinţata Agenţie Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) ar putea oferi un sprijin oportun autorităţilor contractante pentru a evita noi seturi de probleme. Monitorizarea tuturor procedurilor pe achiziţii publice, precum şi o mai bună pregătire şi motivare financiară a tuturor persoanelor care lucrează în acest domeniu, la toate nivelurile, ar putea contribui la îmbunătăţirea implementării proiectelor cu fonduri europene, dar şi naţionale.

8. Simplificarea procedurilor administrative şi uniformizarea lor

Mii de beneficiari pot relata cu lux de amănunte despre poverile administrative cu care se confruntă. Existenţa unor proceduri dense, complicate şi pe alocuri inutile, afectează în continuare capacitatea beneficiarilor, dar şi a administratorilor, de a se concentra pe implementarea proiectelor. Se creează astfel un spaţiu de gestionare a proiectelor ce pune accentul pe o cultură a bifării de liste şi a verificării de bibliorafturi de documente, cu consecinţe dezumanizante pentru toţi cei implicaţi. E nevoie de o comasare şi centralizare a regulilor existente, o limitare a folosirii instrucţiunilor de implementare şi o standardizare a tuturor documentelor, dar şi o standardizare a interpretării procedurilor utilizate, atât pentru beneficiari cât şi pentru autorităţile de gestionare.

9. Combaterea iregularităţilor / fraudelor

Din toate problemele existente în perioada de implementare care urmează să se încheie, chestiunea iregularităţilor şi a fraudelor a fost una cu consecinţe profunde. După cum cunoaşteţi, România a avut un nivel ridicat de pre-suspendări, întrerupere de plăţi şi de corecţii financiare. Este nevoie de o bună implementare a măsurilor din planul cadru dezvoltat recent în cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Un astfel de plan, şi nivel de control, ar trebui extins către toţi beneficiarii şi părţile terţe care activează în domeniu.

10. Sprijin constant acordat beneficiarilor

Este o nevoie acută de îmbunătăţire a capacităţii beneficiarilor de toate tipurile, fie ei publici sau privaţi, locali sau centrali. Lipsa de instruire, capacitate şi motivaţie a multor reprezentanţi din această categorie a creat numeroase probleme. E nevoie de o strategie adecvată şi de întâlniri periodice cu beneficiarii şi de o mai traducere adecvată a doleanţelor acestora în instrumente de lucru şi soluţii. Lipsa de încredere dintre finanţatori şi beneficiari, a condus la o proastă implementare a multor proiecte, dar şi la o lipsă de responsabilizare şi de motivaţie. Mai mult, absorbţia de dragul absorbţiei ar trebui să rămână doar o lecţie a trecutului. Beneficiarii care vor eşua în implementarea adecvată şi ne-sustenabilă a proiectelor lor, dar şi firmele de consultanţă, furnizorii sau contractanţii care încalcă legea şi principiile din spatele acestor proiecte, trebuiesc sancţionaţi.

Pe lângă aceste idei, consider necesară crearea unui grup de lucru de experţi independenţi în materie de fonduri europene, care să aducă laolaltă reprezentanţi ai autorităţilor de gestionare, beneficiari, consultanţi, mediul academic şi alte părţi interesate. Acest ar putea emite o serie de recomandări cu caracter informal, care să fie luate în calcul la nivelul Ministerului Fondurilor Europene.

Consider că traducerea a cel puţin o parte din aceste idei în soluţii concrete ar putea accelera procesul de absorbţie şi facilita tranziţia către noua perioadă de implementare.

Pe lângă toate acestea, aş dori să fac şi o altă sugestie, ce ar putea fi transmisă la nivelul Ministerului de Finanţe. E nevoie de preluare a unor principii, asemănătoare cu cele pentru finanţarea europeană, şi transpuse la nivelul selectării şi implementării proiectelor finanţate din bugetul de stat. Transparentizarea, monitorizarea şi selectarea unor proiecte de calitate va fi singura metodă pentru a evita, pe termen mediu şi lung, abuzul sau deturnarea de fonduri publice.

Astăzi, există această şansă pentru ca România să îşi îmbunătăţească simţitor capacitatea de a gestiona fondurile primite din partea Comunităţii Europene, dar şi filozofia gestionării fondurilor naţionale, fonduri ce nu mai trebuiesc alocate conform unor criterii discreţionare, netransparente, şi cu precădere politizate.

Cu speranţa că veţi găsi o fărâmă de utilitate în aceste idei, vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi vă doresc mult succes în noul mandat, şi în acest domeniu crucial pentru dezvoltarea României.

Cu deosebită consideraţie,

Neculai-Cristian Şurubaru


Scrisoare publicata si pe site-ul Europuls: