Zece propuneri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene în România

Stimate domnule Prim ministru Cioloş,

Stimată doamnă Comisar Creţu,

Stimată doamnă Ministru Răducu,

Vă scriu aceste rânduri cu speranţa că veţi găsi utile ideile de mai jos.

O parte din problemele pe care România le are astăzi de înfruntat în domeniul gestionării fondurilor europene tind să imite o serie din chestiunile cu care ne-am confruntat deja în 2007/2008. Există deci riscul real ca o parte din scenariul 2007-2013 să se repete. Un semn în această privinţă sunt întârzierile cu care sunt demarate noile apeluri de proiecte, parţiala îndeplinire a condiţionalităţilor ex-ante, dar şi întârzierile acreditării sistemelor de management şi control, pentru perioada 2014-2020.

Având în vedere bogata dumneavoastră experienţă şi faptul că cunoaşteţi o bună parte din aceste chestiuni, vă rog să citiţi mai jos o serie de idei care, sper eu, v-ar putea ajuta în dezvoltarea unor idei care să ducă la îmbunătăţirea gestionărilor fondurilor comunitare nerambursabile, în speţă structurale şi de investiţii. O bună parte din aceste idei au la bază cercetarea extinsă de doctorat pe care am întreprins-o în ultimii trei ani de zile şi discuţiile pe care le-am purtat cu zeci de persoane care lucrează în sistem şi în afara acestuia.

Zece propuneri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene în România

1.Acord politic pe termen lung între toate partidele politice pentru asigurarea unui cadru instituţional şi administrativ adecvat pentru gestionarea fondurilor europene.

O mai bună coordonare instituţională şi administrativă nu poate avea loc fără un acord politic. De multe ori neprioritizarea folosirii fondurilor europene la cel mai înalt nivel politic, lipsa unui sprijin politic consistent, precum şi slaba capacitate de înţelegere a decidenţilor politici (Miniştri, Secretari de Stat, Şefi de Consilii Judeţene) asupra aceste procese au încetinit gestionarea sau adoptarea unor soluţii rapide sau/şi adecvate. De aceea este nevoie ca politicienii de la toate nivelurile (central, judeţean, local) să înţeleagă şi să cadă de acord asupra nevoii de a prioritiza folosirea acestor fonduri, mă refer aici în special la Fondurile Structurale şi de Investiţii Europene şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru 2014-2020.

2.Colectiv – modernizarea infrastructurii de siguranţă şi sănătate în România.

Tragedia din cadrul clubului Colectiv a făcut publică infrastructura precară de siguranţă din România. Mai mult declaraţia şocantă a domnului Sorin Câmpeanu cu privire la faptul că doar 7% din şcolile din România au autorizaţie din partea Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă relevă gravitatea situaţiei. Vă rog să luaţi în considerare posibilitatea de a adresa o solicitare expresă către serviciile din cadrul Comisiei Europene pentru a permite crearea unei axe prioritare şi prioritate de investiţii (cu precădere în viitorul Program Operaţional Regional – POR) pentru a adresa nevoie de modernizare a infrastructurii de siguranţă în toate clădirile publice din România (şcoli, universităţi, spitale, instituţii centrale şi locale).

Totodată, aceste proiecte ar putea fi decontate cu finanţate din perioada 2007-2013 şi ar preveni, în baza unei decizii la nivelul Comisiei, Consiliului UE şi Parlamentului European, dezangajarea de fonduri din perioada de finanţare care urmează să se încheie la sfârşitul lunii Decembrie.

3.Utilizarea adecvată şi mult mai rapidă a fondurilor din Asistenţă Tehnică

După cum ştiţi proasta întrebuinţare a fondurilor din cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) au afectat dezvoltarea unei capacităţi administrative suficiente la nivelul Autorităţilor de Management / Organisme Intermediare. Este nevoie de o mai bună utilizare a acestor fonduri, în 2014-2020, pentru pregătirea administratorilor din cadrul tuturor instituţiilor de gestionare, precum şi pregătirea beneficiarilor, dar şi dezvoltarea unor proiect de interes regional / naţional.

4.Ocuparea tuturor posturilor vacante din cadrul autorităţilor de gestionare

Declaraţia domnului prim ministru Cioloş cu privire la nevoile unor criterii transparente a fost una de foarte bun augur. Nu de foarte puţine ori, în special pentru funcţiile executive din cadrul Autorităţilor de Management, au fost numite persoane cu anumite inclinaţii politice, şi mai puţin cu abilităţi profesionale. Funcţiile executive sunt cheie în acest domeniu.

Totodată, vă pot sugera ca pentru cel puţin jumătate din posturile vacante să fie ocupate de persoane care nu au mai lucrat în sistem. Autorităţile de Management / Organismele Intermediare găzduiesc printre cele mai bine pregătite corpuri profesionale din administraţia publică românească. Cu toate acestea, este o foarte mare nevoie de oameni noi care să gândească diferit, să propună soluţii inovative pentru problemele confruntate. Adoptarea unor soluţii de tip şablon, aplicarea de metodologii rigide, în speţă legaliste şi birocratice, nu pot produce rezultate spectaculoase. Este nevoie de o mai mare deschidere din partea administraţiei la soluţii noi. De aceea, v-aş propune ca pentru noile concursuri, evaluarea candidaţilor să se facă mai puţin pe cunoștințele bibliografiei legale, atât de solicitate în concursurile pentru a intra în administraţia publică românească.

De exemplu, momentan se caută un expert asistent pentru Direcţia Coordonare de Sistem a Programului Operaţional Capital Uman (POCU). Un expert, chiar şi la nivel de asistent, ar putea fi evaluat pe baza ideilor şi soluţiilor pe care le poate propune, şi mai puţin pe cunoașterea mecanică a 11 legi şi regulamente (http://www.fonduri-ue.ro/images/files/transparenta/angajare/2015/17.11/Anunt.EIA.DGPCU.pdf)

5. Implicarea mult mai largă a Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR) în procesul de absorbţie.

După cum ştiţi, ADR-urile au fost printre cele mai funcţionale instituţii implicate în gestionarea fondurilor europene. Cu toate acestea, atribuţiile lor rămân în continuare relativ limitate. În foarte multe din aceste instituţii lucrează persoane extrem de competente, care pot genera soluţii noi la probleme vechi. Limitarea lor la statutul de Organisme Intermediare, cu funcţii delegate doar pentru noul Programul Operaţional (POR), nu valorifică cu adevărat capacitatea acestor instituţii.

6. Accelerarea creării unor portofolii de proiecte majore pentru 2014-2020

Una din problemele care rămân în continuarea nerezolvate este aceea a stabilirii unor portofolii de proiecte care să poate fi finanţate cu rapiditate din anvelopa financiară 2014-2020. Nu se cunoaşte încă ce fel de proiecte de interes regional/naţional ar putea fi finanţate. Reactivarea Consiliului Naţional de Dezvoltare Regională, prezentă în programul de guvernare (punct 2.4) este benefică doar atâta timp cât proiectele de interes regional nu vor fi politizate. Problemele apărute în cadrul modernizării aeroporturilor din Suceava, Bacău sau Iaşi pot constitui exemple negative în acest sens, animate de disensiuni politice la nivel local. Totodată, este o nevoie acută de utilizare a Master Planului de Transporturi şi de prezentare publică a obiectivelor operaţionale din cadrul acestui care vor fi în cele din urmă finanţate prin fonduri nerambursabile.

7. Achiziţii publice corecte şi eficiente.

Adoptarea noului pachet legislativ naţional poate reprezenta o nouă oportunitate pentru stabilizarea pieţei achiziţiilor publice, domeniu care a cauzat probleme majore pentru România. Cu toate acestea noua legislaţie poate genera, cel puţin în următorul an, mai multe probleme decât soluţii. Nou înfiinţata Agenţie Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) ar putea oferi un sprijin oportun autorităţilor contractante pentru a evita noi seturi de probleme. Monitorizarea tuturor procedurilor pe achiziţii publice, precum şi o mai bună pregătire şi motivare financiară a tuturor persoanelor care lucrează în acest domeniu, la toate nivelurile, ar putea contribui la îmbunătăţirea implementării proiectelor cu fonduri europene, dar şi naţionale.

8. Simplificarea procedurilor administrative şi uniformizarea lor

Mii de beneficiari pot relata cu lux de amănunte despre poverile administrative cu care se confruntă. Existenţa unor proceduri dense, complicate şi pe alocuri inutile, afectează în continuare capacitatea beneficiarilor, dar şi a administratorilor, de a se concentra pe implementarea proiectelor. Se creează astfel un spaţiu de gestionare a proiectelor ce pune accentul pe o cultură a bifării de liste şi a verificării de bibliorafturi de documente, cu consecinţe dezumanizante pentru toţi cei implicaţi. E nevoie de o comasare şi centralizare a regulilor existente, o limitare a folosirii instrucţiunilor de implementare şi o standardizare a tuturor documentelor, dar şi o standardizare a interpretării procedurilor utilizate, atât pentru beneficiari cât şi pentru autorităţile de gestionare.

9. Combaterea iregularităţilor / fraudelor

Din toate problemele existente în perioada de implementare care urmează să se încheie, chestiunea iregularităţilor şi a fraudelor a fost una cu consecinţe profunde. După cum cunoaşteţi, România a avut un nivel ridicat de pre-suspendări, întrerupere de plăţi şi de corecţii financiare. Este nevoie de o bună implementare a măsurilor din planul cadru dezvoltat recent în cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Un astfel de plan, şi nivel de control, ar trebui extins către toţi beneficiarii şi părţile terţe care activează în domeniu.

10. Sprijin constant acordat beneficiarilor

Este o nevoie acută de îmbunătăţire a capacităţii beneficiarilor de toate tipurile, fie ei publici sau privaţi, locali sau centrali. Lipsa de instruire, capacitate şi motivaţie a multor reprezentanţi din această categorie a creat numeroase probleme. E nevoie de o strategie adecvată şi de întâlniri periodice cu beneficiarii şi de o mai traducere adecvată a doleanţelor acestora în instrumente de lucru şi soluţii. Lipsa de încredere dintre finanţatori şi beneficiari, a condus la o proastă implementare a multor proiecte, dar şi la o lipsă de responsabilizare şi de motivaţie. Mai mult, absorbţia de dragul absorbţiei ar trebui să rămână doar o lecţie a trecutului. Beneficiarii care vor eşua în implementarea adecvată şi ne-sustenabilă a proiectelor lor, dar şi firmele de consultanţă, furnizorii sau contractanţii care încalcă legea şi principiile din spatele acestor proiecte, trebuiesc sancţionaţi.

Pe lângă aceste idei, consider necesară crearea unui grup de lucru de experţi independenţi în materie de fonduri europene, care să aducă laolaltă reprezentanţi ai autorităţilor de gestionare, beneficiari, consultanţi, mediul academic şi alte părţi interesate. Acest ar putea emite o serie de recomandări cu caracter informal, care să fie luate în calcul la nivelul Ministerului Fondurilor Europene.

Consider că traducerea a cel puţin o parte din aceste idei în soluţii concrete ar putea accelera procesul de absorbţie şi facilita tranziţia către noua perioadă de implementare.

Pe lângă toate acestea, aş dori să fac şi o altă sugestie, ce ar putea fi transmisă la nivelul Ministerului de Finanţe. E nevoie de preluare a unor principii, asemănătoare cu cele pentru finanţarea europeană, şi transpuse la nivelul selectării şi implementării proiectelor finanţate din bugetul de stat. Transparentizarea, monitorizarea şi selectarea unor proiecte de calitate va fi singura metodă pentru a evita, pe termen mediu şi lung, abuzul sau deturnarea de fonduri publice.

Astăzi, există această şansă pentru ca România să îşi îmbunătăţească simţitor capacitatea de a gestiona fondurile primite din partea Comunităţii Europene, dar şi filozofia gestionării fondurilor naţionale, fonduri ce nu mai trebuiesc alocate conform unor criterii discreţionare, netransparente, şi cu precădere politizate.

Cu speranţa că veţi găsi o fărâmă de utilitate în aceste idei, vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi vă doresc mult succes în noul mandat, şi în acest domeniu crucial pentru dezvoltarea României.

Cu deosebită consideraţie,

Neculai-Cristian Şurubaru

….

Scrisoare publicata si pe site-ul Europuls:

http://www.europuls.ro/2015/11/23/zece-idei-pentru-accelerarea-absorbtiei-fondurilor-europene-in-romania/

si

Contributors:

http://www.contributors.ro/administratie/zece-propuneri-pentru-accelerarea-absorbtiei-fondurilor-europene-in-romania/

Advertisements